Lerui Doamne!
Că vă vin colindători,
Lerui Doamne!
Pe la miez de cântători.
Sculaţi, sculaţi, nu dormiţi,
Sculaţi şi vă-mpodobiţi,
Că nu-i vremea de dormit,
Câ-i vremea de-mpodobit
Cu podoabe de argint,
Cu cănafi până-n pământ.
Şi sculaţi şi slugile,
Să măture curţile.
Cocoş negru mi-a cântat,
Zori de zi s-au revărsat,
Slugile mi s-au sculat,
Curţile mi-au măturat,
Popii-n slujbă mi-au intrat.
Mândră-i slujba, cine-o-ascultâ?
C-o ascultă
Maica sfântă,
Şi Ion
Sânt-Ion,
Nânaşul lui Dumnezeu,
Şi cu scump finuţul său.
Maica sfântă
Stă şi-ascultă,
Şi ascultă
Cât ascultă
Şi din gur-apoi cuvântă:
- Of! Ioane Sânt-loane!
De-ai şti tu, precum nu ştii,
Aici mult n-ai zăbăvi!
- De ce să nu zăbâvesc,
Pe domnul să-l pomenesc?
- Că Iuda cel blăstămat în rai că ţi s-a băgat
Şi raiul că l-a prădat!
- Da el din rai ce-a prădat?
-Păhăruţul mirului,
Scaunul judeţului,
Ciubărul botezului!
- Maică sfântă! mergi, fii bună,
- Şi fă tunuri şi mi-1 tună!
După el de vei tuna,
Iuda că s-a spăimânta,
I’oate-n rai că Ie-a lăsa!
Maica sfântă c-a tunat,
Iuda că s-a spăimântat,
Toate-n rai că le-au lăsat.
