Semanatul celor mici

Tata, mama, astazi vin

Cu o mâna de orez,

Sa va seaman si multi ani

Sanatate va urez.

Eu am sa fiu silitor!

Si cuminte-as vrea sa fiu;

Dar nu pot asa, mereu...

Si de ce? nici eu nu stiu.

Pe mamica o ascult;

Dar, când sunt cu alti copii,

Nu stiu cum ma iau cu ei

Si fac multe nebunii.

Citeste mai departe- Semanatul celor mici

Jocul măştilor

La cumpana dintre ani conform traditiei ise organizeazajocurile cu masti care celebreaza sarbatoarea „tuturor nebuniilor“, in noaptea cand se instaureaza „legea armoniei universale“. De secole intregi, jocurile cu masti, “Capra“, “Ursul” ori “Calutii” se bucura de o mare popularitate in randul oamenilor si alaturi de aceste personaje principale se formeaza adevarate alaiuri din „tigani“, „mosi“, „babe“, „unchiesi“, „jidani“, „turci“, „tapi“, „badarani“ si altii, personaje denumite “Uratii” sau “Frumosii”, special create in functie de imaginatie si posibilitati. 

Citeste mai departe- Jocul măştilor

Mosnegii (Unchesii, Uratii)

Mosnegii (Unchesii, Uratii) sunt jocuri cu masti antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a mortilor. In jocurile de priveghi din Sud-ul Moldovei (Vrancea), dar si in acelea din Oltenia sau Maramures, mastile Unchesilor reprezinta pe batranii intelepti ai obstei, reintorsi in sat sa peptreaca in noaptea de priveghi. Izolati de ritul initial si inclusi in jocurile taranesti cu masti de la Anul Nou, Mosnegii devin in epoca feudala, reprezentanti ai comicului popular, echivaland cu mascaricii spectacolelor de burg. Diversificata, imaginea arhaica a unchiasului sta la baza cearii a numeroase personaje: Mosnegii cu tigve din jocul Cucilor, Blojul din jocul Calusarilor, Mosul si baba din jocurile Caprei si al Ursului … Jocul Cucilor este pomenit pentru prima oara de Dosoftei in Viata si petrecerea Svintilor fiind asemanat cu un spectacol popular grecesc, prilejuit de sarbatoarea Katagonghion. Obiceiul se practica si astazi in mai multe localitati din Oltenia si Muntenia, actiunea sa referindu-se la casatoria dintre un cioban si o ciobanita sau dintre un taran si o taranca. Dupa casatorie, din motive diferite, sotul este ucis si apoi prohodit parodistic de un „preot”. Scena se incheie cu invierea celui mort. Cucilor li se stribuie o origine traca. Peste acest joc trac a fost posibila o suprapunere de elemente grecesti antice (dionosiace) sau de elemente slave (cultul zeului Cupala). Din spectacolul pagan, ce insote a solstitiul de iarna, Cucii devine un joc semireligios ce se practica la lasatul secululi (echinoctiul de primavara). Actualmente, spectacolul s-a laicizat, devenind un alai popular. Principale tipuri de masti specifice acestui obicei sunt cele arhaice, confectionate din „traistele de cai” sau din piele („cheile” – simple obrazare), si cele de data mai recenta – „tigvele” si „chipurile” (masti montante, ca niste sorcove imense). De la formele cele mai simple cu doua-trei personaje, jocurile cu masti au evoluat spre forme mai complexe, cu cetele de colindatori (alaiuri). Numele generic al acestora este variat: ceata, crila, banda (banta), partie, malanca. Denumirile grupurilor provin, de asemenea, si de la mastile mai importante in jurul carora s-au constituit alaiurile: Capra, Caiutii, Ursarii, Arnautii, Damele etc. Unele cete aveau caracterul confreriilor ludice (spre exemplu Toana transilvaneana), altele deriva din organizatii paramilitare (Hurta bucovineana). Deosebirea consta in aceea ca organizatiile paramilitare functionau tot anul, in vreme ce confreriile se destramau, de obicei, dupa colindat. Dupa stuctura si functia lor ludica, cetele pot fi: ce copii (Caprita copiilor, Caiutii copiilor), de fete (Dragaica), de feciori (cele mai numeroase alaiuri cu masti), de insuratei (Malanca, Giamala) si de varstnici (Mosnegii, Muntii, Uratii).

Sursa:http://6profu.ro

Citeste mai departe- Mosnegii (Unchesii, Uratii)

Malanca,obicei de Anul Nou

Malanca - obicei străvechi practicat în unele zone din Moldova de Nord şi Bucovina în seara de ajunul Anului Nou. Alaiul de urători îmbracă un flăcău în haine femeieşti, numită Malanca, şi pornesc pe la casele gospodarilor.
Scenariul Mălăncii include urături tradiţionale, dansuri ritmice, glume, urări specifice sărbătorilor de iarnă. Unul din Colindele obiceiului Malanca este dedicat fetelor mari, fiind cântat sau declamat cu acompaniament de fluier, nai sau alt instrument muzical. Cetele ce însoţesc Malanca se deosebesc şi prin costumaţia pe care şi-o confecţionează, cu acest prilej.
Malanca este interpretată doar la casele cu fete mari. Sunt mâi multe variante care explică provenienţa acestui obicei* Unii cercetători afirmă că el ar fi venit de la ucraineni, alţii susţin că este specific grecilor sau confirmă că obiceiul coboară din vremuri străvechi, de la daco-romani.

Citeste mai departe- Malanca,obicei de Anul Nou

"La mulţi ani!" în mai multe limbi

Bască: Urte Berri on!  Bretonă: Bloavez mad!  Bulgară: Chestita Nova Godina!  Catalană: Feliç Any Nou!  Cehă: Stastny Novy Rok!  Daneză: Godt Nytår!  Olandeză: Gelukkig Nieuwjaar!  Engleză: Happy New Year!  Esperanto: Bonan Novjaron!  Estonă: Hääd uut aastat!  Finlandeză: Onnellista uutta vuotta!  Franceză: Bonne Année!  Galeză: Blian nua faoi mhaise duit!  Germană: Ein glückliches neues Jahr! Greacă: Kalòn étos isélthois!

Maghiară: Boldog új évet!  Italiană: Felice Anno Nuovo!  Latină: Bonum annum ingrediaris!  Macedoneană: Srekna Nova Godina!  Malteză: Is-Sena t-Tajba!  Norvegiană: Godt Nytt År!  Poloneză: Szczesliwego Nowego Roku!  Portugheză: Feliz Ano Novo!  Rusă: S Novym Godom!  Sârbă: Srečna Nova Godina!  Spaniolă: Feliz Año Nuevo!  Suedeză: Gott Nytt År!  Ucrainiană: Z Novim Rokom!  Scoţiană: Blwyddyn Newydd Dda!

Citeste mai departe- "La mulţi ani!" în mai multe limbi

Vicleimul sau Irozii

În unele locuri în noaptea Cracinului putem întâlni si cântarea religiosa cunoscuta sub numele de Vicleimul sau Irozii, la care participa copiii. Aceasta drama religioasa ne înfatiseaza misterul Nasterii Domnului în toate fazele sale. Personajele dramei sunt Irod si ceata sa de Vicleim, un ofiter si soldati îmbracati în portul ostasilor romani, trei crai sau magi: Melchior, Baltazar si Gaspar, un cioban, un prunc si în unele parti o paiata. 
Vicleimul apare la noi pe la sfârsitul secolului al XVIII-lea. Originea lui este apuseana si se leaga de misterul celor trei magi ai evului mediu. Introdus de timpuriu în Germania si Ungaria, a patruns la noi prin sasii din Transilvania. Din prima forma a Vicleimului, prezentarea magilor si dialogul lor, s-au dezvoltat pe rând, prin activitatea micilor carturari, trei tipuri principale, în cele trei mari tinuturi: Muntenia, Moldova si Ardeal.
Alaturi de partea religioasa a Irozilor, s-a dezvoltat mult timp, poate chiar si astazi, partea profana, jocul papusilor. Într-o cutie purtata de doi baieti este înfatisata gradina lui Irod si o parte din piata orasului. Mos Ionica, îngrijitorul curtii si o paiata dau nastere la o serie de scene care satirizeaza întâmplari si obiceiuri prin care sunt ridiculizati hotii, fricosii ori femeile ce se sulemenesc. Vechi de tot, teatrul papusilor a fost o petrecere placuta chiar în palatele Domnitorilor tarii.

Citeste mai departe- Vicleimul sau Irozii

Buhaiul

Buhaiul care insotea pe vremuri cetele de uratori este un "instrument primitiv romanesc, a carui origine se pierde in intunericul veacurilor, frecvent intalnit in Moldova, care imita boul cand rage".In revista de folclor "Tudor Pamfile" descoperim o descriere mai veche a buhaiului, datand de la inceputul sec.XX.Autorul ei, D.Stefanescu, consemna ca "Buhaiul se facea dintr-o putina mica; la gura se intindea o piele de oaie bine uscata, curatita de lana si se prindea cu cercul, iar la mijloc avea o mica gaurica prin care era introdusa o suvita din par de coada de cal.Unul din baieti tinea putina iar altul , cu mainile ude, tragea prin palme, suvita de par, imitand mugetul taurului pe timpul uraturii cu plugul la fereastra".Uneori cetele de uratori cautau sa amuteasca una alteia mugetul buhaiului, dand cu grasime suvita de par de cal.Numai spalarea cu bors de putina a suvitei de par ii reda sunetul specific ,motiv pt care buhaiul era pazit cu strasnicie la intalnirea cu alti uratori.

Atestat la toti romanii din sud-estul Europei, de la care l-au preluat si popoarele vecine, Buhaiul era aproape nelipsit din recuzita cetelor de uratori de Anul Nou. Zgomotul infricosator produs de acesta imita ragetul taurului, straveche divinitate agrara, alungand simbolic spiritele malefice si purificand spatiul la inceput de an.

Citeste mai departe- Buhaiul

Hora pe bataie

Asta-i hora horelor,
Hora moldovenilor,
Asta-i hora romaneasca
Cine-o joaca sa traiasca!
Si-am zis lita patrunjei,
Asta-i hora in batai,
Asta-i hora din batrani,
Din batrani din oameni buni.

Asta-i hora horelor,
Bucuria fetelor,
Dragostea nevestelor.

Dragi mi-s mie horile,
Ca la mierla luncile.
Tare-mi place ca sa joc,
Cu tot neamul la un loc.

Cand in sat e hora mare,
Toata ziua-i sarbatoare!

Cate hore sunt sub soare,
N-au in lume-asemanare,
Cu a noastra hora draga
Cand o joaca tara-ntreaga!

Horile, horile-s bune,
Horile-n pamant m-or pune!

Horile, horile-mi plac,
Horile-n pamant ma bag!

Frunzulita si-o pastaie
Hai cu hora pe bataie!

Si-am zis verde rosmarin,
Hora noastra tot mai lin!

Frunzulita margarit,
Hora noastra s-o gatit,
De batut si de-nvartit!

Unde-i jocul de mosnegi
Parca-i gard de prepelegi!
Unde-i jocul de batrani
Parca-i gard facut din schini!
Unde-i jocul de feciori
Parca-i gard facut din flori!

Uite-o ma ci bini sari,
Acasa nimica nari,
Are-un covor si-un macat
Sa-i buni de maritat!

Toarci furci si tu fus,
Ci eu plec la crasma-n sus.
Nici un fir pi fus n-am pus!
Canipioara cea di vari
O torc matali pe-afara!
Canipioara cea di toamni
Sta in pod ca o cocoani!

Lemnu stramb si omu prost
Amandoi pe-un drum o fost,
Lemnu stramb ti nacajasti,
Omu prost ti-mbatranesti!

Uite, uite cum ti-o fac,
Ori is popi, ori is drac!

Citeste mai departe- Hora pe bataie

Obiceiuri de Craciun

In Moldova se zice ca spre Craciun "se pun din toate mancarurile intr-o strachina, pe prispa, sub fereastra, dar sa nu gusti din mancare, caci noaptea vine ursitorul, degusta si atunci il vezi prin fereastra". Iar in ziua de Anul Nou se zice ca " e bine ca fetele sa deschida poarta des-de-dimineata, ca se marita". Paganii aveau credinta ca granele au un spirit pe care, de obicei, il identificau cu un animal, astfel se explica o serie de credintei si superstitii. De pilda, in Bucovina si in Moldova, din turtele facute de Craciun se pastreaza pana primavera cand sunt puse intre coarnele vitelor cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci, care se fac de Craciun, trebuie sa fie rotunzi precum Soarele si Luna. In Botosani nu se da nimic din casa in ziua de

Citeste mai departe- Obiceiuri de Craciun

Craciunul in Ungaria

Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Dupa afirmatiile papei Iuliu I. Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.
In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in jurul casei. Era interzis cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa

Citeste mai departe- Craciunul in Ungaria

Craciunul la poalele Carpatilor

Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria si România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor.. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.
Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte

Citeste mai departe- Craciunul la poalele Carpatilor

Craciunul in Anglia

Copiii din Anglia nu isi primesc cadoul in data de 24 decembrie, ci in 25. Scrisorile pentru Mos Craciun, care are numele de Santa Claus in ajunul Craciunului sunt puse in hornul semineului, pe semineu sau in geam introduse in sosetute speciale, in asa fel incat sa fie umplute cu surprize a doua zi dimineata.
In 25 decembrie familia engleza, se aduna la masa festiva si consuma traditionala masa de sarbatori: curcanul

Citeste mai departe- Craciunul in Anglia

Craciunul in Statele Unite ale Americii

In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înaltime.In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu

Citeste mai departe- Craciunul in Statele Unite ale Americii

Bradul, un simbol al vieţii veşnice

Împodobirea bradului este o tradiţie care şi-a început istoria în Germania în secolul al XVI-lea când poporul german obişnuia să decoreze brazii cu trandafiri, mere şi hârtie colorată. Legenda spune că cel care a împodobit pentru prima oară bradul de Crăciun cu lumânări a fost reformatorul protestant Martin Luther. Tradiţia a continuat apoi în Anglia, Franţa, Elveţia şi Rusia, unde bradul era ales din mijlocul unei păduri şi era împodobit cu lumânări, bomboane şi jucării.

Citeste mai departe- Bradul, un simbol al vieţii veşnice

Jocul căiuţilor

La Zamostea, ca şi la Zvoriştea sau la Vârfu Câmpului, jocul căiuţilor reprezintă cel mai îndrăgit dans din alaiul tradiţional. Jocul este condus de către un dresor numit comis, care dirijează dansul prin pocnituri de bici. Strigăturile şi fondul muzical, alămurile şi bătăile de tobe completează frumuseţea spectacolului. Vorbe frumoase, de prosperitate şi belşug, au rostit cetele din Şcheia, Bosanci, Moara.

Urătorii, îmbrăcaţi în străvechi costume populare, păstrate cu sfinţenie în lăzile de zestre ale

Citeste mai departe- Jocul căiuţilor

Tradiţii de Bobotează

În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc şi botează apele, oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca toată familia să fie Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri. După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii din acea localitate, merg în procesiune pe malul apei pentru sfinţirea acesteia. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, cuibărite în apă. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceeafemeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar apele rămân sfinţite trei-şase săptămâni.Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei ."

Citeste mai departe- Tradiţii de Bobotează

Boboteaza-traditii si obiceiuri

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.

Citeste mai departe- Boboteaza-traditii si obiceiuri

Ignatul

Ignat

Ignatul reprezinta momentul sacrificarii porcului de Craciun. Se mai numeste Inatoarea si arata cum o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina.Porcul era sacrificat in religia vechilor daci ca simbol al divinitatii intunericului care slabea soarele in cea mai scurta zi a anului, respectiv solstitiul de iarna. Oamenii sacrificau porci pentru a veni in ajutorul soarelui si il hraneau cu carne spre intarire. Ziua incepea dupa aceea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a vietii si a luminii (este posibil ca de aceea Iisus sa fi fost vestit Magilor de catre o stea).Taierea porcului este un prilej de reunire a familiei in zilele noastre. Barbatii injunghie si taie porcul apoi il parlesc cu paie stranse de peste an. Mai apoi se pune un tol peste el iar cei mici se suie pe el sa se veseleasca pentru ca porcul sa fie mancat cu pofta. Basica porcului se ia si se pune la uscat cu graunte in ea crezandu-se ca dupa cat zgomot face atata veselie va fii in casa. Dupa ce barbatul face semnul crucii cu cutitul pe frutea porcului ,femeia imparte carnea pe categorii. Se alege carnea pentru carnati, caltabosi, toba, pentru friptura, picioarele sunt folosite la piftie, slaninca este pusa la afumat, intestinele sunt umplute cu carne proaspata.

Pentru ca porcul sa fie mancat cu placere toata lumea trebuie sa se veseleasca si sa cinsteasca cu vin in jurul acestuia.Potrivit normelor europene, începând din 1 ianuarie 2007, porcul trebuie adormit, după care împuşcat sau gazat.

-->

Citeste mai departe- Ignatul

Capra din Bucovina 2013

Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, la munte, ta!
Ta, ta, ta, la iarba verde,
Unde lupul nu te vede!
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ca pun mana pe nuia!
Si nuiaua-i de cires
N-ai sa stii pe und-sa iesi!
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Nu te da, nu te lasa!
Ca de cand te-am cumparat
Mult necaz tu ne-ai mai dat.
Si cerand mereu la fan
M-ai facut un mos batran.
Ta, ta, ta, caprito, ta,
Ta, ta, ta, la munte, ta!

Dar de cand te-ai linistit
Vanatorul te-a zarit,
Pusca la ochi a luat
Si pe tine te-a-mpuscat.
Of, of, of! omule, cu ce-am gresit
Capra de mi-ai omorat?
M-ai lasat un om sarac,
Fara capra ce ma fac?
Capra noastra dadea lapte
Si mancam noi doi cat sapte
Hai, bre baba, tu ce zici,
-->


La vara mancam urzici?
Incotro s-o apucam?
N-avem ce sa mai mancam.
Capra noastra dadea lapte
Si mancam noi doi cat sapte.
Puteti sa plangeti cat ati vrea!
Ce-ai catat in iarba mea?
Hai, grabiti-va acum
Si va cautati de drum!
Ce va targuiti asa,
Vi s-a intamplat ceva?
Mi-a ucis capra aici,
Si-am ramas oameni calici.
Bucurati-va, indata
Eu v-o cumpar asa moarta!
Ca sunt negustor de piei
Si-mi trebuie blana ei!
Spuneti cati lei vreti pe ea,
Sa-mi caut de treaba mea!
Ceri prea mult.
Eu iti dau o mie de lei
Si-o blanita de malai.
Cer un doctor, mester mare,
Sa puie capra-n picioare!
Eu sunt doctor cu renume.
Vreti un bine de la mine?
Da, domn doctor!
Sa-mi pui capra in picioare
Ca eu nu pot sti ce are!
Si ce cei sa-mi spui indata,
Ca eu nu rau la plata.
Sa vedem ce are capra,
Ca apoi iti spun eu plata.
Capra nu e moarta,
Ci e lesinata.
Ce vrei, caprita, apa?
Stai si-asteapta!
Paine?
N-am la mine!
Bomboane?
Nu ti-i foame?
Poate vrei un retevei?
Iti dau cate vrei?
Poate vrei un tap?
Am tot plans si am oftat
Dar caprita s-a-ndreptat.
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Joaca si nu te muia!
Nu te-anina de podele
Ca ramai fara cordele!
Ta, ta, ta, la munte, ta,
Ta, ta, ta, caprito, ta!
Anul Nou cu noroc
Si vin mult in poloboc!
La anul cand venim,
Mai bogati sa va gasim!

Citeste mai departe- Capra din Bucovina 2013

Semanatul

Cate flori sunt pe campie,
Atatea iepe-n herghelie;
Cate flori sunt pe valcele,
Atatea-n vara mielusele;
Cate pietre sunt la munte,
Atatia porci, vaci, boi si gaste
La dumneavoastra in curte!
La anul Si la multi ani!

Citeste mai departe- Semanatul